Agenţia de turism

Originile agenţiei de turism

Prima firmă de turism, în sensul modern al cuvântului a fost înfiinţată de Thomas Cook (1808-1892), un misionar baptist englez. În 1841 a organizat transportarea a 570 de călători (turişti) de la Leicester la Loughborough, cu ocazia unui congres cu temă anti-alcool. În 1846 a organizat prima călătorie cu ghizi. În 1851, a pus bazele juridice ale agenţiei, înfiinţând agenţia de voiaj « Thomas Cook şi Fiul ». Agenţia a facilitat milioane de călătorii şi a reuşit să-şi deschidă sucursale în 68 de ţări. În 1862, Cook a introdus, ca produs turistic, voiajul cu toate cheltuielile plătite (transport, hoteluri şi restaurante). În 1863 a organizat prima călătorie de grup cu destinaţia Elveţia. În acelaşi an a inventat cecurile de călătorie, ulterior larg difuzate prin banca American Express. Fiul său i-a continuat opera. Cea mai mare realizare a sa la începutul secolului XX a fost organizarea călătoriei la Ierusalim pentru kaiserul Wilhelm al II-lea.

Definiţia agenţiei de turism*

Agenţia de turism este întreprinderea, cu scop comercial, care procură şi furnizează turiştilor sau călătorilor servicii sub formă de sejururi şi deplasări, mai concret, vânzarea sau distribuirea biletelor de transport, informarea privind mijloacele de transport, transportul bagajelor şi al autoturismelor, furnizarea serviciilor hoteliere, rezervarea camerelor, distribuirea cecurilor de călătorie, organizarea vizitelor şi a excursiilor, servicii de ghizi, traducere, însoţire şi curierat. Agenţia de voiaj poate închiria şi revinde locuri la teatru sau cinema, drepturi de intrare la manifestări sportive, comerciale, artistice, poate efectua servicii de asigurare de accident sau viaţă, poate reprezenta alte agenţii sau structuri turistice din străinătate.

Contractele agenţiei de turism

În agenţia de voiaj se încheie un contract de voiaj ce poate fi întâlnit sub două forme :
- contractul de organizare (de voiaj) prin care agenţia (organizatorul) se angajează faţă de client să organizeze o călătorie sau un sejur care vor conţine un ansamblu de prestaţii şi să vândă acel produs turistic cu un preţ global fixat înainte de consumarea serviciilor;
- contractul de intermediere prin care agentul de turism se angajează faţă de un client în a-i procura fie o călătorie sau un sejur, care fac obiectul unui contract de voiaj, fie una sau mai multe prestaţii izolate ce-i permit turistului să ducă la bun sfârşit un voiaj deja început organizat de o altă agenţie şi să vândă aceste produse cu un preţ global stabilit înainte de consumarea serviciilor.

Personalul agenţiei de turism


Personalul minimal al unei agenţii de turism poate fi compus din patru angajaţi :
- un şef de agenţie capabil să-şi conducă întreprinderea, să ţină contabilitatea primară şi să conceapă produse turistice dintre cele mai diferite, ţinând seama de constrângerile şi dificultăţile pieţei turismului ;
- un secretar care să cunoască dactilografia şi să desfăşoare minima muncă de secretariat necesară (facturi, răspunsuri la telefon etc.) ;
- doi agenţi de turism (la ghişeu) care să primească clienţii şi să preia comenzile.

Venituri, cheltuieli, profit

Veniturile agenţiei de turism sunt compuse în cea mai mare parte din comisioanele transportatorilor, hotelierilor şi organizatorilor angrosişti de turism. În 1989, de exemplu, o agenţie de turism primea următoarele comisioane :

COMISIOANELE ÎNTREPRINDERILOR TURISTICE SAU ASIMILATE
Hoteluri 7-10%
Companii aeriene 8%
Companii de cale ferată 9-14%
Companii maritime 10-25%
Firme închiriere autoturisme 15-25%
Companii de transport auto 15%
Organizatorii mari de turism (tour-operatori) 8-15%
Robert LANQUAR, Le Tourisme International, PUF, Vendome, 1989, p.52

Cheltuielile de înfiinţare a agenţiei de turism (sediu, mobilier, echipament de birotică şi capitalul rulant) sunt minime, la fel şi cele pentru menţinerea în funcţiune (cca 14-18 % din cifra anuală de afaceri)

Structura costurilor unei agenţiei de turism este influenţată în mare măsură de ponderea salariilor faţă de alte cheltuieli. După o anchetă internaţională realizată în anul 1974 de Federaţia Internaţională a Asociaţilor Agenţiilor de Voiaj costurile unei agenţii de tip mediu sunt repartizate, astfel :

STRUCTURA COSTURILOR AGENŢIEI
Costuri în procente Valoarea procentuală
Salarii 55,8
Chirie 7,3
Telefon, poştă 7,0
Amortizări 2,7
Costuri financiare 2,5
Publicitate 6,4
Deplasări diverse 3,8
Alte cheltuieli (în care intră şi profitul) 14,5
TOTAL 100 %
Apud Robert LANQUAR, în Agences et associations de vozages, PUF, coll. Que sais-je, nr. 1787.

Concluzie finală

În general, înfiinţarea unei agenţii de turism este o afacere profitabilă. O agenţie este creatoare de locuri de muncă cu salarii acceptabile. Din tabel ne putem face o idee despre valoarea maximă pe care o poate atinge profitul unei agenţii de turism (aproximativ 14,5% raportat la volumul cheltuielilor)şi despre riscul investiţiei. Cu alte cuvinte, dacă o investiţie de 1 leu în agenţia de turism nu ne aduce 14,5 bani profit, atunci poate că e cazul să ne gândim la o altă afacere. (Emil POP)

[* definiţia agenţiei de turism a fost preluată din Robert LANQUAR, Le Tourisme International, PUF, Vendome, 1989, p.43]