drum de piatră din oraşul Melbourne, Australia
Introducere
Revin la ideea că promovarea eficientă a unui gen turistic şi o bună afacere nu pot fi efectuate fără cunoaşterea detaliată a definiţiei respective.
Dintre toate genurile de turism practicate cel mai greu de înţeles pare a fi turismul cultural. Aceasta deoarece însăşi cultura este un concept greu definibil. Definind pe cât este posibil mai riguros cultura, vom putea înţelege mai bine şi formele de practicare a turismului cultural.
Dar, nu există o definiţie unică pentru turismul cultural, aceasta pentru că nu există nici o unică definiţie pentru conceptul totuşi prea abstract de "cultură".
Dintre toate genurile de turism practicate cel mai greu de înţeles pare a fi turismul cultural. Aceasta deoarece însăşi cultura este un concept greu definibil. Definind pe cât este posibil mai riguros cultura, vom putea înţelege mai bine şi formele de practicare a turismului cultural.
Dar, nu există o definiţie unică pentru turismul cultural, aceasta pentru că nu există nici o unică definiţie pentru conceptul totuşi prea abstract de "cultură".
Ce este cultura ?
Înainte de a trece în revistă câteva definiţii pentru termenul "cultură", trebuie să arătăm că oricare ar fi acestea ele pot fi trichotomizate în definiţii neoperaţionale (conceptuale), operaţionale (comportamentale) şi hibride (în sensul că posedă caracteristici de la primele două). În prima situaţie, referenţialul este semnificat prin concepte, în timp ce în cazul al doilea acelaşi proces este realizat prin intermediul unor comportamente umane observabile şi chiar măsurabile, în timp ce în a treia postură semnificarea este realizată prin concepte şi comportamente.
Complexitatea fenomenului denumit generic "cultură" este foarte mare şi produce două consecinţe nu dintre cele mai avantajoase: plurisemantismul şi ambiguitatea termenului. Astfel, se face că pot fi întâlnite mai degrabă perspective despre conţinutul culturii, iar nu o definiţie univocă. În sprijinul afirmaţiilor poate fi adus ca argument şi rezultatul cercetărilor a doi etnologi americani care în anul 1952 au recenzat nu mai puţin de 160 de definiţii ale cuvântului "cultură" (apud Dollot L.,1993).
Complexitatea fenomenului denumit generic "cultură" este foarte mare şi produce două consecinţe nu dintre cele mai avantajoase: plurisemantismul şi ambiguitatea termenului. Astfel, se face că pot fi întâlnite mai degrabă perspective despre conţinutul culturii, iar nu o definiţie univocă. În sprijinul afirmaţiilor poate fi adus ca argument şi rezultatul cercetărilor a doi etnologi americani care în anul 1952 au recenzat nu mai puţin de 160 de definiţii ale cuvântului "cultură" (apud Dollot L.,1993).
Forme ale definiţiilor conceptuale
Cuvântul "cultură" ne trimite adeseori la o înţelegere antropologică (specializată) şi la altele mai puţin specifice cum sunt "divertismentul", "cunoaşterea", "înţelepciunea", "educaţia" (Evrard, 1999; Colbert et Evrard, 2000). După, Edward Hall, cultura este expresia manifestată a unei viziuni unificatoare şi stabile împărtăşită de o comunitate specifică şi creată prin confruntarea comunităţii cu problemele cruciale ale omenirii cum ar fi originea cosmosului, inpredictibilitatea ambientului natural, natura societăţii, locul ocupat de omenire în ordinea lucrurilor.
Forme ale definiţiilor comportamentale (operaţionale)
O interesantă direcţie în definirea fenomenului cultural o produc cercetările olandezului Geert Hofstede care par a evolua într-o paradigmă cognitivistă din moment ce acesta defineşte cultura ca o "programare colectivă a minţii care produce diferenţierea grupurilor umane". Substanţa definiţiei este alcătuită chiar din cuplurile criteriale explicite care produc diferenţierea grupurilor umane, anume: individualism vs. colectivism, masculinitate socială vs. feminitate socială, orientare de viaţă pe termen lung vs. orientare pe termen scurt (dinamism confucianist), gradul de eliminare a incertitudinii sociale, relaţii de forţă între guvernanţi şi guvernaţi vs. relaţii de cooperare.
După Gary Wederspahn, cultura este setul împărtăşit de asumţii, valori şi credinţe care aparţin unui grup uman şi prin intermediul cărora membrii grupului îşi organizează viaţa comună. Judecăţile universale de valoare sunt adeseori descriptori ai caracteristicilor culturale dintr-o comunitate. Astfel, pot fi următoarele: 1. participarea studenţilor la cursuri este un lucru bun. 2. pedepsirea corporală a copiilor este dăunătoare. 3. este folositor a vorbi liber, fără constrângeri. 4. lipsa curiozităţii este dăunătoare.
Definiţii tranzitive
După Clyde Kluckhohn, cultura este alcătuită din "moduri învăţate de gândire, simţire şi reacţie". Nucleul esenţial al culturii se compune din idei tradiţionale şi mai mult din valorile ataşate ideilor respective. Aşa pot fi:
1. expresii faciale
După Clyde Kluckhohn, cultura este alcătuită din "moduri învăţate de gândire, simţire şi reacţie". Nucleul esenţial al culturii se compune din idei tradiţionale şi mai mult din valorile ataşate ideilor respective. Aşa pot fi:
1. expresii faciale
2. credinţe religioase
3. ritualuri religioase
3. ritualuri religioase
4. importanţa acordată timpului
5. picturi
6. valori
7. literatură
8. credinţe privind creşterea copiilor
9. conceptul de conducere
10. gesturile
11. obiceiurile de vacanţă
12. conceptul de cinste, sinceritate
13. fundamentele pe care se clădeşte prietenia
14. semnificaţia modestiei
15. alimentaţia
16. obiceiurile culinare
17. semnificaţia atribuită lumii naturale
18. conceptul sinelui
19. etica muncii
20. ideea despre frumuseţe 21. muzica
22. stilurile de îmbrăcăminte
23. viziunea generală despre viaţă (ce suntem, de unde venim, încotro ne îndreptăm)
24. ideea despre spaţiul personal
25. regulile etichetei sociale
14. semnificaţia modestiei
15. alimentaţia
16. obiceiurile culinare
17. semnificaţia atribuită lumii naturale
18. conceptul sinelui
19. etica muncii
20. ideea despre frumuseţe 21. muzica
22. stilurile de îmbrăcăminte
23. viziunea generală despre viaţă (ce suntem, de unde venim, încotro ne îndreptăm)
24. ideea despre spaţiul personal
25. regulile etichetei sociale
După Richard Brislin & Tomoko Yoshida, cultura este compusă din "concepte, valori şi asumţii despre viaţă, care ne dirijează comportamentul şi care sunt larg împărtăşite de o comunitate ... acestea sunt transmise de la generaţie la generaţie, foarte puţin frecvent prin învăţare explicită din partea părinţilor ... şi a altor vârstnici respectabili". Acestea ar putea fi:
1. abordarea directă a problemelor
2. centralitatea familiei
1. abordarea directă a problemelor
2. centralitatea familiei
3. control extern
4. păstrarea reputaţiei
5. respect pentru vârstnici
6. empatie
7. deferenţă faţă de autoritate
8. abordarea ocolită a problemelor
9. încrederea în sine
10. egalitarianism
Concluzie
Nu putem defini în mod categoric cultura, dar pentru analizarea turismului cultural sunt extrem de utile definiţiile şi îndeosebi acelea comportamentale. Folosind conţinutul ca indicatori criteriali pentru evaluarea consumului de turism cultural, vom reuşi adecvarea produsului turistic la consumator.
Câteva definiţii mai frecvent utilizate pentru turismul cultural :
Definiţia 1. "Este turism cultural orice deplasare a unei persoane care satisface nevoia umană pentru diversitate, serveşte la sporirea nivelului cultural al persoanei şi produce contacte, experienţe şi informaţii noi"(World Travel Organisation). [definiţia largă]
Definiţia 2. "Este turism cultural deplasarea unei persoane din motive esenţial culturale cum ar fi circuitele turistice de studiu, artele prezentabile pe viu (dansul, teatrul, muzica etc.), circuite culturale, călătorii la festivaluri sau alte evenimente culturale, vizite în locuri culturale şi la monumente""(World Travel Organisation). [definiţia restrânsă] .
Definiţia 3. "Toate etapele unui voiaj în care călătorii învaţă ceva despre istoria şi moştenirea istorică a altor comunităţi sau despre felurile contemporane de gândire şi trăire a vieţii reprezintă un proces de turism cultural" (McIntosh and Goeldner).
Definiţia 4. " Turismul cultural reprezintă orice formă de turism într-un alt loc şi care implică experimentarea de către vizitator a tuturor aspectelor "culturale" ale locului, stilurile de viaţă contemporană, mâncarea, topografia, ambientul, oraşele şi satele, cât şi siturile istorice ţi performanţele culturale "(ICOMOS).
Definiţia 5. "Turismul cultural reprezintă vizitarea unei comunităţi, grup, regiuni sau instituţie de către persoane străine motivate în întregime sau în parte de interesul pentru moştenirea istorică, artistică, ştiinţifică, pentru stilul de viaţă, descoperite în acele locuri" (Silbergs).
Definiţia 6. "Participarea vizitatorilor la una sau mai multe dintre următoarele atracţii culturale: · Festivaluri sau târguri de muzică, dans, comedie arte vizuale, multi-arte (multi-arta este un program creativ de artă pentru copii, care integrează mai multe arte într-un singur proiect-[vezi http://www.multi-arts.org/01programs.htm]) şi patrimoniul (moştenirea istorică); · Arte performative sau concerte (teatru, operă, balet, muzică contemporană şi clasică) · Muzee sau galerii de artă; · Clădiri de patrimoniu istoric sau de moştenire, monumente, locuri istorice [diferenţierea se poate face în sensul că un obiectiv turistic istoric este unul în care s-au desfăşurat evenimente care au schimbat cursul istoriei, în timp ce un obiectiv turistic de moştenite este ceva care are o vechime istorică -n.n. ]; · Târguri, studiouri, ateliere de artă şi de obiecte artizanale; · Situri şi prezentări folclorice." ( după Department of Culture and the Arts, Government of Western Australia in Journey Further, in Arts & Cultural Tourism Strategy for Western Australia 2004-2008)
Definiţia 7. După municipalitatea oraşului Victoria din Australia, turismul cultural include experienţe cum ar fi: · Plimbări prin cartierele şi incintele oraşului pe drumurile pavate cu piatră; · Vizitarea siturilor Ballarat, Bendigo şi/sau Castlemaine pentru a învăţa despre Goana australiană după aur; · Întâlniri cu populaţia locală, participarea la festivalurile comunităţii; · Participarea la Festivalul popular din oraşul Port Fairy; · Vizitarea vreunui sit istoric girat de National Trust[vezi http://www.nattrust.com.au/]; · Participarea la oferta multiculturală a oraşului, de exemplu atmosfera italiană a străzii Lygon; · Vizitarea siturilor de aborigeni în Grampians sau Mildura Murray Outback; · Vizitarea artiştilor în studiourile şi galerile lor personale, şi în timpul actului de creaţie; · Participarea la reprezentaţiile teatrale la teatrele din Melbourne; · Călătorii cu trenul cu locomotivă cu aburi şi vaporul cu zbaturi"
(după site-ul web al Tourism Victoria in Australia, Victoria’s Arts, Theatres & Cultural Heritage Plan 2002 - 2006)
(după site-ul web al Tourism Victoria in Australia, Victoria’s Arts, Theatres & Cultural Heritage Plan 2002 - 2006)
Definiţia 8. "Turismul cultural este întemeiat pe un conglomerat de locuri, tradiţii, arte, sărbători şi experienţe care portretizează o naţiune şi populaţia sa, reflectând diversitarea şi caracteristicile Statelor Unite ale Americii. Călătorii care se angajează în activităţi de turism cultural vizitează mai frecvent: · Locuri istorice; · Galerii de artă, teatre şi muzee; · Evenimente culturale, festivaluri şi sărbători; · Comunităţi etnice şi ţinuturi; · Obiective arhitecturale şi arheologice; · Parcuri statale şi naţionale. " ( după site-ul web al National Assembly of State Art Agencies in the USA)
Definiţia 9. "Turismul cultural cunoscut şi sub numele de turismul moştenirii culturale este călătoria direcţionată înspre experimentarea artelor, moştenirii naţionale şi a locurilor cu caracteristici unice". (după White House Conference on Travel and Tourism in the United States (1995))
Definiţia 10. "Efectuarea de vizite de către persoane din afara comunităţii-gazdă, persoane motivate total sau parţial de interesul pentru istoria, arta, stilul de viaţă, potenţialul ştiinţific, oferta de patrimoniu istoric şi cultural oferită de comunitate, regiune, grup, instituţie". (După LORD Cultural Resources Planning & Management Inc 124 City Tourism & Culture - The European Experience, extras din Brussels, February 2005, ETC Research Report, N
