Toate cercetările sociologice efectuate de-a lungul anilor pe tema acesta au convenit asupra existenţei a două mari funcţii pe care trebuie să le îndeplinească un leader faţă de un grup : Conducătorul grupului trebuie, pe de o parte, să faciliteze atingerea scopurilor pe care şi le-a fixat grupul, pe de altă parte, e nevoit să menţină coeziunea grupului, fortificând motivaţiile membrilor. Facilitarea realizării scopurilor grupului este săvârşită prin prin mai multe activităţi care reunite se numesc structurarea grupului.
Funcţia de structurare a grupului
După Suttell, leaderul trebuie să recurgă la următoarele roluri (aşteptări) informale:
1) Instruieşte:
- descrie sarcina şi scopul;
- precizează sarcinile fiecăruia şi modul în care acestea sunt articulate (relaţiile dintre posturi);
- demonstrează faptul că scopul comun depinde de performanţa fiecărui membru al grupului.
2) Supraveghează:
- controlează performanţa fiecărui membru al grupului;
- corectează erorile produse;
- conduce discuţiile privind eficacitatea şi eficienţa performanţei.
3) Informează:
- explică utilitatea informării;
- explică motivul pentru care informarea este făcută de leader;
- explică necesitatea ca membrii să-l informeze în permanenţă pe leader;
- explică care sunt motivele obiective pentru ca leaderul să fie mereu informat.
4) Decide:
- ia decizia şi explică motivele deciziei.
5) Ordonă:
- comandă şi explică motivele ordinelor date;
- deleagă sau retrage autoritatea.
Funcţia de menţinere a coeziunii grupului
Deşi există mai puţine cercetări legate de această temă, se poate concluziona că forţa care menţine legăturile grupului este generată de factorul „consideraţia acordată de şef membrilor grupului”. Faţă de acest factor apare noţiunea stilului de comportament al conducătorului şi aceea despre climatul social al grupului. Despre acestea vom vorbi mai pe larg în viitor. (Emil Pop)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu