Introducere
O discuţie total întâmplătoare cu o absolventă a unei facultăţi de turism m-a pus în situaţia de a medita asupra subiectelor lucrărilor de licenţă specifice. Am încercat, ulterior, procurarea mai multor informaţii, cu scopul de a-mi forma o părere generală despre calitatea temelor selectate. Trebuie să spun că nu am reuşit să adun suficiente date pentru a exprima o părere justă asupra problemei calităţii. Totuşi, mi s-a format impresia că mai multe subiecte de examen fac referire la probleme turistice care ţin de începuturile dezvoltării fenomenului. Am înţeles că acest tip de subiecte se înscrie în categoria tezelor de compilaţie, în urma cărora studentul trebuie să demonstreze că şi-a format o viziune critică într-un domeniu mai îngust al ştiinţei turismului şi în urma consultării unui material bibliografic oarecare. Realizate cu seriozitate şi corect, aceste teze de compilaţie deschid în mod real calea aprofundării studiilor începute un student. Există, însă, şi tipul tezelor de cercetare, lucrări care presupun simţul problemelor reale, originalitate şi care încearcă soluţii pentru problemele descoperite. În opinia mea, acest tip de lucrări de licenţă este mai profitabil, deopotrivă pentru student şi societate. Pentru student, fiindcă demonstrează capacitatea de a fi cercetător, de a împinge înainte disciplina căreia i s-a dedicat, iar pentru societate, fiindcă pune la îndemâna politicului şi mediului de afaceri soluţiile dezvoltării. În consecinţă, am hotărât întreprinderea trecerii în revistă a unor cărţi recente legate de turism şi extragerea problemelor actuale mai importante. Din acestea am conceput mai multe subiecte pentru examene de diferit nivel şi/sau cercetarea turistică, în genere. De asemenea, doresc să prezint câteva informaţii pe care le consider importante pentru conceperea unei cercetări. Lista cu titlurile subiectelor propuse va rămâne deschisă, urmând a fi adăugate şi altele. În final, doresc să-i rog pe prietenii blogului în a mă ajuta la crearea listei prin comentarii cu sugestii.
Scurt îndreptar pentru alegerea subiectului tezei de licenţă
Despre cum se alcătuieşte o lucrare de cercetare sau de examen s-au scris nenumărate cărţi, sunt publicate o sumedenie de recomandări, ghiduri şi îndreptare. Toate acestea acordă, pe larg, spaţiu răspunsurilor la întrebarea "cum să redactez lucrarea ?", însă, prea puţin spaţiu soluţiilor interogaţiei "de ce redactez lucrarea ?", ceea ce este echivalent într-o formă mai clară sau obscură cu subiectul tezei. Alegerea subiectului de cercetare înseamnă chiar răspunsul la ultima întrebare. Este cel mai important lucru dintr-o cercetare, fiindcă răspunde unui act fundamental uman, unor nevoi esenţiale, anume orientarea şi adaptarea la mediul ambiant. Altfel spus, metaforic, noi căutăm iniţial a descoperi unde este livada de meri care să ne astâmpere foamea (orientare) ulterior ne imaginăm posibilităţi de a ajunge la măr (adaptare prin descoperirea de metode, principii, reguli, tehnologii, comportamente). În metaforă găsim nucleul oricărei cercetări autentice, reprezentat din conştientizarea (trăirea, resimţirea) unei dificultăţi, insatisfacţii subiective sau probleme în cadrul mai larg, societal. De aceea, o temă de licenţă, de exemplu, cu titlul "Turismul balnear în România" poate fi un mijloc de evaluare didactică a muncii efectuate de un student, poate fi o lucrare serioasă, o descriere, însă nu va răspunde niciodată criteriilor de autenticitate pentru un subiect de cercetare. Altceva ar fi fost ca teza de licenţă să fie intitulată "Noi forme de implicare a administraţiei publice locale în dezvoltarea turismului balnear" sau "Turismul balnear ca factor generator de locuri de muncă în perioada de criză economică" sau "Dezvoltarea atracţiilor turistice secundare în turismul balnear românesc". În legătură cu definirea problemei sau a trăirii insatisfacţiei, cât şi cu faptul că orice cercetare trebuie să pornească de la resimţirea unei dificultăţi sau probleme, este necesar a fi consultată lucrarea Imaginaţia sociologică (1959) a sociologului american C. Wright Mills, tradusă şi în limba română. Merită să fie citit cel puţin capitolul Promisiunea imaginaţiei sociologice. [vezi http://www.sociology101.net/readings/Sociological-Imagination.pdf]
Subiecte pentru teze de licenţă în turism
1. Căi prin care oraşele istorice pot beneficia de turism ca industrie în sprijinul dezvoltării locale;
2. Practici de luare a deciziilor direct adecvate nevoilor oraşelor istorice;
3. Îndrumarea şi controlul local pentru dezvoltarea industriei turistice într-un oraş istoric;
4. Mijloace şi metode pentru mai buna reprezentare a a intereselor comunităţii locale într-un oraş istoric;
5. Dezvoltarea industriei turistice într-un oraş istoric prin inovare, viziune creatoare, planificare şi un mai bun management al moştenirii (patrimoniului);
6. Noi tipuri de atracţii culturale (neclasificate în statisticile turistice);
7. Discrepanţe între opinii, atitudin şi comportament în consumul atracţiilor culturale;
8. Contribuţia industriilor turistice la redezvoltarea şi înfrumuseţarea site-urilor industrale abandonate;
9. Constribuţia industriilor turistice la conservarea sistemelor de transport istorice;
10. Turismul ca factor de influenţă pentru introducerea sistemelor energetice „verzi”, ecologice;
11. Influenţele turismului în arhitectura energetic economică;
12. Dezvoltarea turistică în scopul protejării naturii, stimul pentru crearea rezervaţiilor şi parcurilor naturale;
13. Influenţele negative ale turismului în regiunile maritime şi căi de limitare a efectelor distructive;
14. Relaţia dintre turism şi generarea fondurilor pentru protecţia obiectivelor naturale frumoase şi a biodiversităţii;
15. Implicarea destinaţiei turistice în crearea fondurilor pentru conservarea obiectivelor arheologice şi istorice;
16. Turismul ca factor de generarea locurilor de muncă;
17. Factori de creştere a turismului internaţional;
18. Relaţia între turism şi democratizarea vacanţei;
19. Importanţa transportului aerian în globalizarea turismului;
20. Flexibilizarea produsului turistic de tip „all inclusive” şi susţinerea cererii turistice pentru turismul de cursă lungă;
21. Servicii emergente de vânzare a pachetelor turistice; noutăţi în agenţia touroparatoare şi de turism privind informarea turistiului şi facilitarea luării deciziei;
22. „Explozia informaţională” în industria turismului;
23. Recunoaşterea guvernamentală a importanţei turismului;
24. Adecvarea serviciilor turistice la calitatea „experienţei” individuale a turistului;
25. Managementul ca factor de creştere a cererii turistice;
26. Relaţia dintre turism şi calitatea vieţii;
27. Raporturile între cheltuielile pentru prestarea serviciilor turistice şi consumul turistic subiectiv;
28. Crearea indicatorilor turistici agregaţi; semnificaţia şi importanţa acestora, date iniţiale primare;
29. Calitatea analizei turistice fundamentată pe dinamica clasificărilor şi standardelor internaţionale pentru serviciile şi activităţile din turism.
30. Schimbarea socială şi managementul în turism;
31. Semnificaţiile multiple ale conceptului de atracţie turistică;
32. Opoziţie şi complementaritate între atracţia turistică tradiţională şi "noua atracţie turistică";
33. Transportul public ca o atracţie turistică;
34. Mutaţii ale evenimentelor culturale în turismul urban;
35. Imagine şi text în destinaţia turistică (abordare comparativă);
36. Natura deciziei în opţiunea turistică;
37. Metropola, destinaţie turistică preferată;
38. Turismul urban, o importantă componentă economică pentru marile oraşe;
39. Încercare de ierarhizare a atracţiilor turistice;
40. Câmpurile de luptă, o formă în dezvoltare a atracţiei turistice;
41. Dezvoltarea conceptului de "manager de patrimoniu turistic";
42. Dezvoltarea conceptului şi a instrumentelor de măsurare a calităţii în turism;
43. Probleme etice şi riscuri în turismul medical;
44. Problemele definirii turismului de afaceri;
45. Asemănări şi diferenţe între turismul de afaceri şi turismul timpului liber;
46. Tipologiile turistului cu rucsacul;
50. [vezi subiectele de la http://alanmachintopics.net/Doing-A-Dissertation ]
51. Eficientizarea procesării informaţiei pe relaţia producător-revânzător de produse turistice;
52. Mediul de retail turistic şi importanţa informaţiei de marketing.
ConcluziePână la urmă din toate cele spuse trebuie să rămânem cu ideea că subiectul sau titlul echivalent al unei teze de licenţă în turism porneşte de la întrebarea "de ce să cercetez acest fenomen", întrebare iniţiată de trăirea unei stări de insatisfacţie sau resimţirea unei probleme societale în legătură cu turismul, şi este chiar soluţia problemei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu