Turism şi probabilităţi

Cu acest articol deschidem un capitol al modelării matematice în turism. Matematica ne poate ajuta la simularea şi analiza multor fenomene şi procese din industria turismului. Aşa este şi cazul pachetelor turistice. Agenţia de turism din domeniul retailului cumpără diverse pachete turistice, anterior concepute, după care le revinde clienţilor săi. Desigur, nu excludem ipoteza ca uneori pachetul turistic să fie realizat doar după intrarea clientului în agenţie şi formularea cerinţelor sale. Însă, frecvent, agenţia dispune de un număr diferit de pachete turistice angajate printr-un contract cu touroperatorul pentru o perioadă de timp. De aici, rezultă necesitatea cunoaşterii structurii cererii turistice. Când structura cererii de turism este adecvată ofertei turistice se poate afirma că şansele unei afaceri de succes în turism cresc considerabil.
Voi încerca să clarific această problemă prin următorul exerciţiu.   
Să presupunem că dintr-o analiză de piaţă la nivel naţional a rezultat următoarea distribuţie de preferinţe aşe turiştilor:

DISTRIBUŢIA PREFERINŢELOR DE CĂLĂTORIE LA ÎNTREAGA POPULAŢIE
-----------------------------------------------------------------------------------
1) Călătorie prin mers pe jos în teren accidentat = 40%
2) Călătorie cu bicicleta = 20%
3) Călătorie cu motocicleta = 20%
4) Călătorie călare =10%
5) Călătorie cu barca = 10%
----------------------------------------------------
Total călătoriii = 100%

Să mai presupunem că în cartierul în care este punctul de lucru al firmei trăiesc 2000 de clienţi fideli. Zilnic într-o agenţie de turism intră 10 clienţi fideli care pot cere pachete turistiice cu călătoriile descrise mai sus. Aceşti clienţi intră o singură dată până la epuizarea tuturor celor 2000. Să mai presupunem că zilnic agenţia de turism poate oferi următoarele pachete turistice legate de călătorie.

DISTRIBUŢIA ZILNICĂ A PACHETELOR DE TURISM CU DIVERSE MIJLOACE DE CĂLĂTORIE
----------------------------------------------------------------------------------------------
1) Pachet turistic cu călătorie prin mers pe jos în teren accidentat = 2
2) Pachet turistic cu călătorie cu bicicleta = 2
3) Pachet turistic cu călătorie cu motocicleta = 1
4) Pachet turistic cu călătorie călare = 4
5) Pachet turistic cu călătorie cu barca =1
----------------------------------------------------------------------------------------------
Total pachete turistice = 10

Întrebare: Care este probabilitatea ca din 10 clienţi intraţi în agenţia de turism 2 să ceară pachetul 1, 2 să ceară pachetul 2, 1 să ceară pachetul 3, 4 să ceară pachetul 4 şi 1 să ceară pachetul 5 ?

Aşa cum a fost formulată, problema se încadrează în schema de probabilitate polinomială (Bernoulli, polinomial, cu mai multe stări). Aceasta înseamnă că răspunsul poate fi calculat cu o formulă adecvată.

Înainte de a trece la rezolvare mai trebuie să aproximăm distribuţia eşantionului de 10 persoane ca fiind identică cu aceea a populaţiei de 2000 de persoane, astfel: din cele 10 persoane, 4 doresc pachetul 1, 2 doresc pachetul 2, 2 doresc pachetul 3, 1 doreşte pachetul 4 şi 1 doreşte pachetul 5.

Aplicând formula de calcul pentru situaţia pachetelor turistice de acest gen posedate de agenţia de turism într-o zi oarecare rezultă o probabilitate de 0,00042, adică aproximativ 4 cazuri din 100 mii de intrări (100000 de zile).

Ce se va întâmpla în situaţia unei distribuţii adaptate la cea a populaţiei întregi ?

DISTRIBUŢIA ZILNICĂ ADAPTATĂ A PACHETELOR DE TURISM CU DIVERSE MIJLOACE DE CĂLĂTORIE
----------------------------------------------------------------------------------------------
1) Pachet turistic cu călătorie prin mers pe jos în teren accidentat =4
2) Pachet turistic cu călătorie cu bicicleta = 2
3) Pachet turistic cu călătorie cu motocicleta = 2
4) Pachet turistic cu călătorie călare = 1
5) Pachet turistic cu călătorie cu barca =1
----------------------------------------------------------------------------------------------
Total pachete turistice = 10

În această situaţie va rezulta o probabilitate egală cu 0,017, adică 17 cazuri   dintr-o mie de intrări (1000 de zile)
Comparând cele două situaţii se va vedea că în situaţia unui stoc de pachete turistice neadaptat la distribuţia populaţiei este probabil ca din 25000 de intrări a unor loturi de 10 clienţi doar 1 caz să se potrivească stocului existent, în timp ce în cazul unui stoc adaptat după distribuţia populaţiei se va rezulta  aproape 1 caz de potrivire la 68 de intrări. Şansa ca o astfel de situaţie să se întâmple este de 58 de ori mai mare decât în situaţia unei structuri (stoc) neadaptate de pachete turistice.

Am afirmat de mai multe ori până acum că noi românii suntem caracterizaţi printre altele prin faptul că "locul controlului" (o noţiune psihologică) este extern. Aceasta îmseamnă că românul încearcă mereu o experienţă psihică care-i sugerează că altcineva (măcar Dumnezeu) îi va rezolva problemele cu care se confruntă. Iar dacă problemele sale nu au fost rezolvate, atunci aşa a trebuit să fie. Dar, acest mod cognitiv-interpretativ al fenomenelor este păgubos pentru un antreprenor în partea care priveşte descoperirea şi cunoaşterea preferinţelor clientului. Pentru că un loc extern al controlului exclude de la sine frământarea laborioasă pentru observarea şi analiza pieţei, în urma căreia un antreprenor va trebui să opteze pentru anumite produse, o structură şi o calitate a producţiei. Concluzia este că cel mai uşor ar fi să facă apel la diferite procedee matematice pentru modelarea proceselor din agenţie. Desigur, unele procedee ţin de cultura matematică liceală, altele de o facultate de matematică. Exemplul prezentat aici este destul de facil, dar pentru alte probleme, eu cred că un antreprenor în turism ar fi necesar să apeleze la persoane calificate. Oricum am analiza problema modelării se desprinde o concluzie unică: că modelarea matematică pentru procesele agenţiei de turism nu poate fi decât folositoare şi că în final utilizarea se va transforma în profit.

Doresc ca prin intermediul articolului prezentat să aduc un modest omagiu profesorului meu de statistică şi probabilităţi, de la Facultatea de jurnalism, sociologie şi filosofie din Universitatea liberă "Avram Iancu" din Cluj-Napoca. Domnul profesor Crăciun Iancu şi-a deschis cursul său de probabilităţi cu noi - prin 1994 cred, cu o lecţie magistrală. A spus ca dintr-o urnă cu bile reprezentând literele unui cu 22 de litere să extragem 4 bile (litere) la întâmplareşi să calculăm probabilitatea ca să se formeze cuvintele BINE sau PACE. Evident că era o probabilitate înfiorător de mică. Şi atunci, cu un surâs enigmatic, profesorul a spus: "Vedeţi, dragii mei, din ce cauză trebuie să luptăm ca să aducem binele şi pacea pe Pământ ?"




Profesorul Crăciun Iancu cu soţia la o comemorare la Ciucea, eu şi colegul Mraişte, în 2005 (aşa cum se vede, de la stânga la dreapta)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu