Importanţa turismului românesc la Aurel Piţu

Nu aş fi avut nimic de spus despre personalitatea lui Aurel Piţu dacă ieri 8 decembrie 2012 nu aş fi descoperit în Oser o broşură din perioada interbelică despre importanţa turismului, domeniu al vieţii societale şi economice atât de controversat şi disputat şi în zilele noastre.
Despre Aurel Piţu şi viaţa sa nu pot spune prea multe. Negurile istoriei şi ale tulburatelor vremuri care s-au săvârşit de-a lungul secolului al XX-lea au aşternut uitarea asupra multor personalităţi eminente ale societăţii româneşti. Din cartea pe care am descoperit-o în Oser-ul clujean am aflat că a activat ca profesor (de ştiinţe naturale ?) la Liceul "Coriolan Brădiceanu" din Lugoj. O sumară cercetare pe internet a dezvăluit alte câteva aspecte din viaţa sa.

 Îl descoperim în noiembrie 1936 în comuna Sacul unde unde Eparhia ortodoxă română a Caransebeşului a organizat cercul comunelor bisericeşti din plasa administrativa Sacul. În cadrul acelei organizări a fost ales vicepreşedinte. Foaia Diecezeană nr. 45 din 8 noiembrie 1936 atestă acest fapt.




 

În 1937 a fost înfiinţată Regionala "Astra Bănăţeană". Îl găsim pe profesorul Aurel Piţu ca membru al Secţiei istorice, etnografice şi de muzeu. În domeniul istoriei, secţia îşi propunea să adune mărturii istorice referitoare la trecutul românilor bănăţeni; să inventarieze şi să studieze arhivele judeţene, orăşeneşti şi parohiale; să adune informaţii şi exponate referitoare la Marea Unire pentru înfiinţarea unui muzeu; să adune mărturii despre mişcarea culturală din Banat; să inventarieze monumentele istorice şi operele de artă veche bănăţeană, etc. "Pentru protejarea patrimoniului etnografic se propunea adunarea de costume populare din diferite regiuni, studierea lor şi publicarea de broşuri pentru prevenirea alterării portului tradiţional; studierea diferitelor tipuri de gospodării şi aşezări româneşti; adunarea şi studierea obiectelor de gospodărie, agricultură şi ocupaţii tradiţionale etc. În domeniul muzeologic se propunea adunarea de obiecte etnografice pentru înfiinţarea unui muzeu etnografic central şi a unor muzee de plasă. Dintre obiectele colecţionate în centrele de plasă se vor alege cele mai reprezentative pentru muzeul central, iar celelalte vor rămâne în muzeul de plasă. Muzeul Etnografic Central va funcţiona în cadrul Muzeului Banatului din Timişoara, iar muzeele de plasă, în Casele Naţionale" (http://www.muzeulbanatului.ro/mbt/istorie/publicatii/analele_banatului_2007/d_tomoni.pdf).

Puţinele documente îl arată ca fiind o persoană inteligentă şi înzestrată cu o mare sensibilitate şi patriotism. De pe site-ul Colegiului naţional "Coriolan Brădişteanu" (http://www.brediceanu.ro/index.php) nu am reuşit să obţin date biografice, deoarece foştii profesori nu sunt menţionaţi sub forma unui anuar. Dar, am cerut câteva detalii şi sper că le voi primi.

Cartea profesorului Aurel Piţu este fermecătoare şi tulburătoare în acelaşi timp. Profesorul reuşeşte să ne prezinte sub forma unei literaturi de idei o analiză critică precisă care întruneşte elemente geografice, sociale, estetice şi economice. În urma analizei rezultă fără putinţă de tăgadă că turismul poate restabili deficitul bugetar al unei ţări care se găseşte în suferinţă financiară. Cel mai tulburător aspect al cărţii este dat de informaţiile şi observaţiile care atestă suverana nepăsare şi indiferenţă faţă de restructurarea şi îmbunătăţirea domeniului turistic românesc, care se pare că domnea la noi în toate epocile istorice. Este o carte care se citeşte facil şi cu pasiune în doar câteva ore. Dar, ochiului atent şi minţii iscoditoare îi vor trebui cu siguranţă mult mai mult timp pentru înţelegerea unor lanţuri cauzale şi condiţii descoperite de autor. Însuşirea respectivelor poate avea ca final succesul unei firme în turism. De aceea, recomand citirea cărţii de către toţi cei interesaţi pentru o carieră în turism. Nu sunt excluşi din această categorie politicienii care doresc să creeze cu adevărat ceva bun pentru viitorul nostru.

Turismul La Aurel Pitu