Una dintre definiţiile motivaţiei spune că este „rezultanta proceselor psihice intra-personale ale unei persoane care orientează, activează şi menţine comportamentul acesteia” (Geen, Beatty & Arkin, 1984). În consecinţă, trebuie să înţelegem că motivaţia poate fi înţeleasă ca un fel de forţă internă care îl determină pe cineva să facă anumite lucruri în vederea obţinerii unui rezultat dezirabil. Între definirea motivaţiei unei persoane, în genere, şi aceea a motivării turistului nu se interpune o prea mare distanţă aşa că motivaţia turistică a fost definită ca fiind " o reţea integratoare globală de forţe biologice şi culturale care imprimă orientare şi valoare opţiunilor pentru iniţierea unui consum turistic, comportamentului pe durata turistică şi experienţei [resimţite-n.a] călătoriei ". (Pearce, Morrison & Rutledge, 1998). Este util să observăm aici că definiţia sincretizează tendinţele divergente de explicare a determinării angajării turistului într-o călătorie, fie prin factori interni psihologici (push-teorii), fie prin factori externi culturali (pull-teorii). În maniera definiţiei, factorii interni concurează cu cei externi în varii combinaţii de caracteristici şi intensităţi, rezultanta vectorială a determinanţilor constituind chiar acea motivaţie specială denumită şi turistică.
Profesorul Seppo Iso Ahola
Despre profesorul Seppo Iso Ahola putem spune că este un om obişnuit. Asta dacă nu ţinem seama de faptul că actualmente predă o disciplină interesantă - kinesiologia - la universitatea din Maryland. Kinesiologia (traductubilă oarecum cu kinetoterapia utilizată la noi) este disciplina ştiinţifică care studiază tehnicile de autoajutor terapeutic pentru îmbunătăţirea stării generale de bine fizic şi mental. Disciplina include kinematica (kinetica), nutriţia şi antrenamentul mental. Folosindu-se de masaj şi presiunea unor puncte corporale, kinesiologia elimină emoţiile negative şi anxietatea, în vreme ce adoptarea unei diete specifice permite energizarea organismului.Ariile de interes ale profesorului sunt psihologia exerciţiilor fizice şi a sănătăţii, psihologia performanţei atletice şi psihologia comportamentului de petrecere a timpului liber. Desfăşoară cercetări în probleme legate de relaţia dintre antrenamentul mental şi performanţa atletică, cât şi despre caracteristicile motivaţiei pentru exerciţiile fizice şi sănătate ca efect secundar.
Profesorul este împotriva cercetărilor desfăşurate sub paradigma "ştiinţei bandwagon" (care nu ia în considerare conceptele teoretice clasice). În opinia sa, concepte ca "locul controlului" [perceived control], "starea de neajutorare învăţată" (eşecul învăţat) [helplessness], teoriile "atribuirii" şi "efectanţa motivaţiei" [effectance motivation] rămân şi continuă a ocupa un rol important ca bază a noilor cercetări. Este de părere că în timpurile noastre un cercetător trebuie să-şi dedice viaţa studierii a cel mult două probleme, pentru a atinge o stare de cunoaştere adâncă a fenomenelor. Motto-ul său ar putea fi definit de una dintre credinţele sale: "Nimic nu este mai practic decât o bună teorie".
Prima dintre cărţile sale de mare valoare în domeniul turismului de "leisure" este Psihologia socială a petrecerii timpului liber şi recreaţiei -The Social Psychology of Leisure and Recreation (1980) În afară de cărţi a scris peste 70 de articole de specialitate în publicaţii renumite şi a fost recompensat cu 3 premii pentru cercetare. Este invitat pentru susţinerea unor cursuri la universităţi din Canada, Australia, Olanda, Finlanda şi Noua Zeelandă.
Modelul psihologic Iso Ahola
A) Teoria forţelor motivatoare
Schema grafică a forţelor care acţionează pentru motivarea turistului arată astfel:
Teoria motivării persoanei pentru întreprinderea călătoriei turistice prin factori psihologici interni şi externi aduce în discuţie un actor uman situat la convergenţa unei forţe motivatoare bipolare, exprimată prin două nevoi: de evitare-respingere a unor situaţii neplăcute şi nevoia de căutare-atragere a altora plăcute.
Evadarea personală (fuga de sine)
EP1 A ieşi din mediul normal de viaţă
EP2 O schimbare în ritmul vieţii de zi cu zi
EP3 A depăşi o stare afectivă neplăcută
Evadarea interpersonală
EI1 A te îndepărta de persoane care te supără
EI2 A fugi de un ambient social stresant
EI3 A se îndepărta de interacţiunile cu ceilalţi
Căutarea personală
CP1 A povesti celorlalţi despre experienţele personale
CP2 A căuta să te simţi bine
CP3 A experimenta lucruri noi
Căutarea interpersonală
CI1 A te apropia de persoane cu interese similare
CI2 A-şi face noi prieteni/apropiaaţi ai familiei
CI3 A întâlni oameni noi
B) Piramida Iso Ahola
Piramida Iso Ahola este reprezentarea grafică a teoriei care încearcă să explice factorii determinanţi pentru trecerea pragului de la alte comportamente legate de ocuparea timpului la comportamentul de "leisure". Evident, de inspiraţie maslowiană, piramida poate furniza prin analogie câteva explicaţii interesante pentru modelarea turismului de "leisure".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu